Uneori suntem prea
mici,alteori prea puternici,prea fericiți;și da... prea ocupați să ne gândim și
la Dumnezeu.Tot timpul avem motive atât pe plan fizic cât și pe plan spiritual.Pe
plan fizic de exemplu atunci când îți scrie cineva care nu îți place încerci să
îl/o refuzi direct sau mai pe
ocolișuri.Începi să zici acelei persoane direct sau prietenilor tăi:
-E prea scund/ă,prea
înalt/ă,prea slab/ă,etc...
Iar pe plan spiritual spunem că nu putem să
ne rugăm,să ținem post ,să mergem la biserică și multe altele.Suntem “prea
obosiți duminica dimineața”...Este normal să fii obosit dacă ai stat treaz până
noaptea târziu.Mi-a spus tatăl meu acest proverb : ,, Cine-i om noaptea trebuie
să fie și ziua,,.Așa că dacă ți-ai pierdut noaptea petrecând sau făcând orice
altceva înafară să te odihnești poți să mai stai treaz să mergi la biserică până
se termină programul.
Adeseori suntem :”prea,prea,prea”
adică nu suntem mulțumiți cu ceea ce avem și mereu vrem tot mai mult.Încearcă
să fii mulțumit cu ceea ce ai.Dar dacă nu ești sau nu poți să fii
luptă,muncește și trudește pentru ceea ce îți dorești.
Dar cel mai important
lucru:Fă orice cu Dumnezeu alături.Roagă-te lui și nimic nu are să îți stea în
calea pe care ai ales-o. El te va ajuta să lupți pentru ceea ce îți dorești.Tot
ce îți trebuie este credința.


